Endodonția este un domeniu al stomatologiei care se ocupă de interiorul dinților, în special de terminațiile nervoase. Termenul de endodonție derivă din două cuvinte grecești: "endo", care înseamnă interior, și "odont", care se traduce prin dinte. Ca atare, această ramură a stomatologiei se concentrează pe diagnosticarea bolilor din interiorul dinților, pe prevenirea agravării acestor boli și pe tratarea lor atunci când este posibil.

Deși mulți pacienți sunt familiarizați cu tratamentul de canal și cu îndepărtarea nervilor, s-ar putea să nu știe că aceste proceduri medicale se numesc tratamente endodontice.

Terapia endodontică este unul dintre cele mai frecvente tratamente dentare și este folosită pentru a trata nervii inflamați sau infectați, pentru a minimiza riscul de demineralizare a dintelui (îndepărtarea nervilor). Dintele afectat este deosebit de susceptibil la devitalizare după tratamentul endodontic.

Tratamentul de canal este conceput pentru a elimina și a preveni reapariția infecției în interiorul dintelui. Spațiul numit camera pulpară, care găzduiește pulpa dintelui, împreună cu canalul radicular se infectează. Cele mai multe infecții se dezvoltă în timp din cauza cariilor dentare netratate. Pentru a înțelege tratamentul endodontic și de ce acesta poate fi necesar, trebuie să înțelegem o parte din anatomia dintelui.

Coroana dentară este stratul cel mai exterior de smalț alb și dur. Sub acesta se află dentina, care nu este la fel de dură ca smalțul. În centrul coroanei dentare și direct sub ambele straturi se află camera pulpară, care conține pulpa dentară.

Pulpa dentară este alcătuită din vase de sânge și nervi. Această pulpă se extinde, de asemenea, în rădăcina dintelui, unde se unește cu vase și nervi mai mari. Pulpa este esențială pentru dezvoltarea și formarea dintelui. După ce creșterea s-a oprit și dintele a ajuns la maturitate, acesta  poate „supraviețui” fără pulpă, fiind hrănit de țesutul care înconjoară rădăcina.

În cazul în care tratamentele dentare tradiționale au eșuat sau nu pot fi aplicate din cauza unei pulpe inflamate sau infectate, atunci se poate recomanda un tratament endodontic.

Alte situații care recomandă acest tip de tratament includ fracturi dentare, tratamente dentare anterioare incorecte și lovituri puternice asupra dinților. Dacă sunt lăsate netratate, inflamațiile se pot infecta și, uneori, pot provoca un abces dureros.

Atunci când pulpa dentară este afectată, apar durerea, sensibilitatea la temperaturi calde și reci, decolorarea dinților și, în cazuri mai grave, abcesele gingivale. Este demn de remarcat faptul că o afecțiune pulpară poate produce probleme intraosoase fără niciunul dintre semnele precedente.

Cum este salvat dintele?

Tratamentul de canal elimină pulpa inflamată sau infectată, camera pulpară și pereții canalului radicular, iar zona sigilată este curățată temeinic. Într-o ședință ulterioară, medicul dentist va repara forma dintelui, restabilindu-i nu doar aspectul anterior, ci și funcționalitatea.

Este dureroasă procedura?

În cele mai multe cazuri, un tratament de canal are ca efect ameliorarea durerii, mai degrabă decât provocarea durerii. Pacienții noștri se bucură de tratamente fără durere datorită anestezicelor de ultimă generație și a tehnicilor endodontice avansate. În unele circumstanțe, pacientul poate resimți disconfort în timpul tratamentului sau pentru o scurtă perioadă de timp după acesta.

Cine poate realiza tratamentul endodontic?

Deși toți medicii dentiști sunt pregătiți să facă tratamente endodontice, tendința actuală este ca tratamentele de canal să fie efectuate de specialiști. Aceștia au o pregătire suplimentară în acest domeniu și pot face tratamente endodontice foarte complexe. Endodonțiștii se ocupă doar de pacienții cu afecțiuni legate de pulpă, așa că au o rată de succes mai mare decât stomatologii obișnuiți.